1 an

De cand nu ne-am mai vazut am muncit mult sa uit de mine. Am baut mult sa uit de ce, am sfidat mult sa nu existe nimeni si am tacut des sa nu ma inspaimant de gandurile mele. In tot anul asta am lasat vremea sa treaca de parca ar fi eterna, am facut rau de parca raul nu exista, am ranit de parca pe altii nu ii doare si nu am plans de teama sa nu ma auda nimeni. In timpul asta am trait ca si cum viata nu exista, am urat ca si cum ura e ambrosie si am ignorat de parca ignoranta e creatoare.

Tot anul asta insa am aflat secretul fericirii tale. De atunci incoace in fiecare clipa imi e limpede ce te facea ca atunci cand eu eram trist tu sa zambesti, ca atunci cand eu ma intrebam de ce, tu sa fii actionat deja, ca atunci cand eu ma gandeam la mine tu te gandeai la ceilalti. Am inteles de ce eu cautam si tu nu iar cu toate astea sufletul tau era linistit iar al meu zbuciumat.

Moartea ta ma doare inca. Ma doare acum ca trebuie sa iti scriu si nu stiu daca iti vei gasi timp sa citesti, ma doare ca nu povestim cum altadata o faceam, ma doare ca ai plecat si in locul tau a ramas o cripta mult prea mare pentru lumea asta mica si ca sufletul tau nu mai e aici iar in locul lui sunt sufletele mizere ale oamenilor zilelor noastre. Ma revolt spre Dumnezeu si ma oripilez de umorul lui absurd, de felul in care tu ai fost luat. Ma doare ca nu te pot auzi, ca nu iti pot cere sfatul insa inteleg acum ca pe tine nu te mai doare nimic si tot ce ar trebui sa fac daca te iubesc prietene asa cum ar trebui sa o fac, e sa tac si sa ma bucur pentru linistea ta. Sunt insa prea mundan si ma doare ca nu te am sa povestim, sa simtim, sa traim, sa iubim.

Astazi

Astazi in ziua in care te-au ingropat a fost frumos afara. Ne-am fi putut plimba pe dealuri sa povestim ca atunci cand eram copii. Am fi putut sa ne oprim la lacul de la ferma si sa aruncam cu pietre in apa, sa vedem care face broasca de mai multe ori. La pranz am fi mers in sat la tine si am fi mancat pe graba ceva de la porc, e ajunul craciunului si bunatatiile sunt din belsug. Nu mancam niciodata hrana calda, dureaza prea mult si nu avem timp, sunt atatea lucruri de facut. Apoi am fi jucat biliard, am fi baut cafea si cola si am fi fumat Marlboro. Mai pe seara am fi pornit cu masina spre Oravita la bar. Acolo nu se intampla nimic insa putem sta la masa nederanjati, sa vorbim. Nu stiu despre ce, nici nu vreau sa vorbim ceva anume ci doar sa te aud entuziast cum esti. Tarziu spre dimineata vom porni spre casa iar pe drum vom sta tacuti. E greu sa ai un prieten langa care tacerea sa nu fie stanjenitoare, tu insa esti acel prieten. Am mai ramane apoi in sat la plimbare pana se va lumina, ca atunci cand eram copii.
Astazi insa te-au bagat in groapa. De dimineata a fost multa lume la tine, eu nu am venit dar stiu de la bunicul meu. El tot plange de cand te-ai dus. Cum mergeam mereu impreuna la el te-a indragit, uneori imi spunea sa ma mut in sat si sa facem o ferma impreuna. Te voi vizita luni dupa-masa cand vei fi mai linistit. Probabil iti displac oamenii aia adunati acolo si jelind la capul tau, nu te deranjez si eu. Luni insa cand vin iti aduc tigari, fumam una impreuna si iti spun un secret. Sunt sigur ca ma vei auzi, ne-am auzit de atatea ori de la distanta.
Imi pare atat de rau.

Iti amintesti?

Iti mai amintesti cum pedalam la deal? Iti amintesti soarele acela ce ardea ca focul in vatra? Mai stii si ambitiile noastre? Nu ne opream oricat de crunta era caldura si cat de chinuitor ar fi durut muschii. Iti amintesti cand m-ai dus pe dealul de la Cacova cu masina si m-ai invatat sa plec in panta? De la tine stiu asta si acum, tot asa fac cum mi-ai zis tu. Dar ziua aceea in care am pedalat 80 de km pana la Resita si inapoi? Tu iti luai un flacon cu zahar sa iti mentii glicemia si opriam la orice cooperativa din drum sa luam ciocolata si tigari. Aveam 16 ani. Tin minte cand am coborat dealul in graba pe bicicleta si ai lovit gastele, babele urlau pe strada si urlam si noi, doar sa nu le auzim. Erau mai apoi fetele alea de la oras, le-am dus in deal cu bicicletele iar la coborare am desfacut franele sa le speriem doar ca am sfarsit speriindu-ne pe noi.

Nu iti placea berea insa fumai mult si iti placea cola. Erai cel mai bun jucator de biliard din sat si sunt convins ca si in oras nu te-ar fi dovedit prea multi. Stateam noptile de vara pe banci prin fata caselor si tu imi povesteai despre mandre iar eu despre ozeneuri ca erau subiect tabu la oras. Eu nu priceapeam nimic si nici tu insa pentru ca eram prieteni adevarati ne ascultam si era suficient. Iar apoi erau sarbatorile de iarna cand imi era cumplit sa vin la sat, era frig la bunicii mei. Stiam insa ca ma vei distra si niciodata nu ai dat inapoi. Apoi tin minte acel paste la Oravita, aveai deja o masina frumoasa, eram mari. Si nu am fost la nunta ta, imi pare rau! Am vorbit acum cateva luni la telefon, a ramas ca ne vedem curand. Nu o sa te mai vad niciodata bunul meu prieten Bogdan.

nu prea ai habar ce e singuratatea pana cand nu, alaturi de omul placut de langa tine iti auzi gandurile precum tramvaiul 4 intorcand la ciocanu' E un zgomot infernal, un scartait metalic ce ucide fiinta cu toate ambitiile ei. La fel e singuratatea, un criminal al fiintei, un dusman al individului, o batjocora a existentei. Singuratatea e absurda in doi, atunci cand omul de langa tine te ingrozeste de propria persoana si nestiind unde sa fugi te asezi in coltul tau departe de afectiune.

leapsa lu' Boghi

5. Renault 5 GTT

4. Porsche 944

3. Toyota Celica

2. Honda Civic VTI

1. Lancia Delta Integrale

Probabil se astepta un post ironic dat fiind ca Boghi ma stie drept un batjocoritor al societatii de consmum insa cand vine vorba de masini sunt ca o cocoana in fata unei posete.

100

Sunt atat de obosit....de munca, de dragoste, de muzica, de iubite, de sampon 3 in 1, de acesti oameni minunati si masinile lor zburatoare. Imi e atat de dor de zilele linistite din vacanta de vara in care singura mea preocupare era sa fac cumva rost de bani de tigari, chibrite si guma turbo.

Pentru ca oricum e anapoda trebuie stiut ca imi place berea. Nu ma dau inapoi de la vin ori tarie insa berea are un loc special. Vinul alb e responsabil cu nostalgia, cel rosu cu erectia iar tuica si vodka cu violenta. Tequilla e despre delasare si lene insa berea e mereu bunadispozitie, bunastare, opulenta. La bere cantam, dansam, iubim si ne plangem fostele iubite. Berea e acel 3 in 1 promovat de head&shoulders in lumea samponului.