Iti mai amintesti cum pedalam la deal? Iti amintesti soarele acela ce ardea ca focul in vatra? Mai stii si ambitiile noastre? Nu ne opream oricat de crunta era caldura si cat de chinuitor ar fi durut muschii. Iti amintesti cand m-ai dus pe dealul de la Cacova cu masina si m-ai invatat sa plec in panta? De la tine stiu asta si acum, tot asa fac cum mi-ai zis tu. Dar ziua aceea in care am pedalat 80 de km pana la Resita si inapoi? Tu iti luai un flacon cu zahar sa iti mentii glicemia si opriam la orice cooperativa din drum sa luam ciocolata si tigari. Aveam 16 ani. Tin minte cand am coborat dealul in graba pe bicicleta si ai lovit gastele, babele urlau pe strada si urlam si noi, doar sa nu le auzim. Erau mai apoi fetele alea de la oras, le-am dus in deal cu bicicletele iar la coborare am desfacut franele sa le speriem doar ca am sfarsit speriindu-ne pe noi.
Nu iti placea berea insa fumai mult si iti placea cola. Erai cel mai bun jucator de biliard din sat si sunt convins ca si in oras nu te-ar fi dovedit prea multi. Stateam noptile de vara pe banci prin fata caselor si tu imi povesteai despre mandre iar eu despre ozeneuri ca erau subiect tabu la oras. Eu nu priceapeam nimic si nici tu insa pentru ca eram prieteni adevarati ne ascultam si era suficient. Iar apoi erau sarbatorile de iarna cand imi era cumplit sa vin la sat, era frig la bunicii mei. Stiam insa ca ma vei distra si niciodata nu ai dat inapoi. Apoi tin minte acel paste la Oravita, aveai deja o masina frumoasa, eram mari. Si nu am fost la nunta ta, imi pare rau! Am vorbit acum cateva luni la telefon, a ramas ca ne vedem curand. Nu o sa te mai vad niciodata bunul meu prieten Bogdan.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu